1. Cum ai ales facultatea de farmacie? Cu ce gânduri ai pornit la drum?
Visul meu de când eram mică era să devin medic. Mama fiind asistent medical, am avut contact încă din copilărie cu domeniul medical. Eram fascinată de halatele albe și ce mi-a atras atenția atunci era blocul operator care era singurul loc unde nu aveam voie să intru.
Ulterior am crescut, am înțeles cam ce ar trebui să învăț pentru a-mi îndeplini visul de a deveni medic și nu mă regăseam întru totul în această profesie. În liceu aveam o pasiune pentru chimie și matematică și cum îmi doream să rămân în sfera sanitarului, m-am gândit că ar fi o idee bună să dau la farmacie. Practic, am decis să îmbin utilul (faptul sunt pasionată de chimie și matematică) cu plăcutul (dorința de a face parte din echipa medicală).
Știu că e un drum lung și anevoios ceea ce va urma de acum înainte, însă nu pot spune că am pornit cu un gând anume. Ceea ce-mi doresc este ca în toată avalanșa de informații și oportunități să nu-mi pierd sufletul undeva pe o străduță și să uit de el și să încerc să mențin un echilibru între minte și inimă.
2. Ce te-a atras la profesia de farmacist?
Categoric, m-a atras postura farmaciștilor cu care am avut contact. Halatele albe, o oarecare eleganță și felul în care vorbeau despre toate medicamentele din farmacie m-au fascinat tot timpul. Mi se părea uimitor cum știau atâtea lucruri despre medicamente și erau capabili să facă o recomandare doar în câteva minute de stat la discuție. Aveam impresia că au mintea ca un mini calculator pentru că accesau foarte ușor informațiile de care aveau nevoie în discuția cu diverși pacienți și săreau de la un subiect la altul pe măsură ce veneau alți și alți pacienți.
3. Care sunt cele mai plăcute momente din facultate? Dar cele mai puțin plăcute?
Cele mai plăcute momente din facultate le-am trait făcând voluntariat. De la un simplu boboc voluntar, la voluntar al Congresului Național al Farmaciștilor din România în 2019, apoi la membru în Biroul de conducere al Organizației Studenților Farmaciști din Cluj-Napoca, fiecare experiență a venit cu de toate, bune, rele, dar deznodământul fiecărei etape a fost marcat de satisfacție. În ceea ce privește facultatea ca proces educațional, nu ca perioadă a formării mele ca viitor specialist în domeniul medicamentului, amintirile cele mai frumoase sunt reprezentate de activitatea practică în cadrul lucrărilor de laborator. De la postura unui mic Sherlock Holmes al chimie analitice din anul 1 când trebuia să identificăm diferite probe, la oportunitatea de a prepara diferite forme farmaceutice fără prea mult ajutor exterior, fiecare moment mi-a oferit mândria că am făcut ceva palpabil singură. Și am făcut bine acel ceva.
Momentele mai puțin plăcute, pentru mine, sunt marcate de apropierea sesiunii, când totul devine din ce în ce mai greu și când descurajarea este direct proporțională cu dificultatea fiecărui examen. Deși nu am întâmpinat o situație în care să nu-mi placă ceea ce învăț, mă supăr mereu pe mine că nu acord mai mult timp învățatului în timpul semestrului. Este o situație neplăcută pe care încă mi-o creez singură, fără prea mult ajutor exterior, dar care, sper și cred, va da „roade” mai târziu când eficiența și presiunea vor fi mai aproape de mine decât sunt acum.
4. Care sunt planurile tale după absolvire?
Încă nu am un plan concret, sunt destul de multe variabile în această ecuație, însă tind spre a face un rezidențiat și poate și un doctorat, sau poate voi încerca și un alt domeniu, puțin mai diferit decât cel al farmaciei. Sper ca în următorii doi ani lucrurile să nu fie la fel de încețoșate ca acum și să știu exact ce va urma să fac.
5. Ce îți place cel mai mult la profesia de farmacist? Ce îți aduce bucurie?
Îmi place că mă simt artistă atunci când sunt în laborator, când prepar sau când fac reacții spectaculoase și colorate. Îmi place „puterea” pe care o avem să schimbăm o rețetă sau să alegem ce recomandări facem, dar nu cred că suntem foarte conștienți de ea. În timpul stagiului de practică în farmacie de pe perioada verii, am observat respectul pe care îl au în special cei în vârstă pentru farmaciști și răbdarea celor din urmă de care au dat dovadă în discuțiile cu fiecare în parte. Mă bucură faptul că poți face un bine enorm numai prin câteva recomandări și câteva cuvinte de întărire de care pacientul se bucură, mai ales atunci când starea de sănătate nu este cea mai fericită.
6. Dacă ai avea această putere, ce ai schimba la percepţia pe care oamenii o au despre farmacişti?
Mi-ar plăcea să se schimbe adresarea „dați-mi, vă rog” în „ce mi-ați recomanda pentru”. Cred că ar trebui să avem mai multă încredere în cuvântul farmacistului și mereu să-l lăsăm pe el să decidă ce ne-ar fi util, decât să recurgem la tratamente țintite care poate nu sunt mereu cele de care avem nevoie.
7. Dacă ar fi să definești într-un singur cuvânt profesia de farmacist, care ar fi acela?
Cred că aș spune „artă” și nimic mai mult.
8. Ce îțî dorești de la profesia de farmacist? Ce crezi că te-ar ajuta să performezi în domeniul farmaceutic?
Îmi doresc să-mi umple sufletul de bucurie, satisfacție și mândrie așa cum a făcut-o până acum în timpul studenției. Cred că un colectiv în care să simt că mă dezvolt, accesul la informație și libertatea în gândire și în luarea unor decizii sunt puncte importante în atingerea unei performanțe în domeniul farmaceutic.
9. Ce mesaj ai pentru colegii tăi, viitorii farmaciști?
Să fie curioși, să nu uite mereu ce i-a adus spre profesie, să fie recunoscători și să profite de fiecare oportunitate pe care le-o oferă statutul de student farmacist, indiferent de centrul universitar în care studiază.
Bianca Ciocan
Anul III, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca,
Coordonator Relații Publice FASFR