Cât este de important magneziul în timpul sarcinii?

SUBIECTE DISCUTATE

Pentru a funcționa normal, mușchii noștri au nevoie de magneziu și calciu în proporții echilibrate. Magneziul este necesar pentru relaxarea mușchilor, iar calciul este responsabil pentru contracţia acestora. Deficitul de magneziu are ca rezultat creşterea concentraţiei calciului la nivelul muşchilor, consecinţa fiind imposibilitatea relaxării acestora şi apariţia crampelor musculare. Efectul magneziului, de contracarare a crampelor musculare, se datorează faptului că acest mineral face membrana celulei „impermeabilă” pentru calciu şi restabileşte echilibrul ionic dintre interiorul şi exteriorul celulei. Calciul și alți electroliți, precum potasiul și sodiul, sunt împiedicați să mai pătrundă în celulele musculare și în celulele nervoase. Acest fapt reduce excitabilitatea celulelor nervoase şi scade probabilitatea de producere a crampelor musculare.

Multe femei însărcinate acuză crampe musculare, mai ales la nivelul gambelor și dureri abdominale difuze; acestea pot fi consecinţa deficitului de magneziu. Alte simptome ale deficitului de magneziu sunt palpitațiile și oboseala cronică. Ar trebui să vă faceți griji imediat ce apare un astfel de simptom şi să fiți atenți la semnalele pe care organismul vi le transmite. Poate nu ar fi rău să vă faceţi un set de analize, care pot depista un eventual deficit de magneziu. Dacă survine un deficit sever de magneziu în timpul sarcinii, uterul contractat nu se mai poate relaxa. În lipsa relaxării se pot declanșa contracții premature – și, în cazurile mai grave, se poate produce nașterea prematură. Tot ca urmare a deficitului de magneziu în timpul sarcinii crește riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale de sarcină, aşa numita eclampsie. 

Simptomele se ameliorează imediat după corectarea deficitului de magneziu, iar acesta nu are efecte negative asupra mamei sau fătului. Prin urmare, un nivel echilibrat de magneziu este esențial pentru sănătatea mamei și a copilului.

Societatea Germană de Nutriție recomandă pentru femeile însărcinate un aport zilnic de magneziu de 310 mg pe zi (mai mare decât în cazul femeilor care nu sunt însărcinate). Unul dintre motive este faptul că, din cauza modificărilor hormonale din timpul sarcinii, se elimină mai mult magneziu prin urină. Magneziul joacă un rol important în diviziunea și creșterea celulară a embrionului. Pe toată perioada sarcinii, dar mai ales în ultimul trimestru, fătul are nevoie de un aport crescut de magneziu. În ultimele trei luni de sarcină, fătul reține până la 7 mg de magneziu pe zi în oasele și mușchii aflați în creștere.

Și femeile care alăptează au nevoie de aport crescut de magneziu (în jur de 390 mg pe zi), deoarece o mare parte din magneziul prezent în organismul lor este transferat copilului prin laptele matern, care conține în medie 3 mg de magneziu la fiecare 100 ml. Nou-născutul are nevoie stringentă de magneziu alături de alte minerale şi vitamine esenţiale.

Pentru a nu risca un deficit de magneziu, puteți deja să începeţi să luaţi magneziu chiar din momentul în care decideți să rămâneţi însărcinată. Medicii recomandă menținerea unui aport corespunzător de magneziu de-a lungul întregii sarcini, dar și după naștere, până la oprirea alăptării. Astfel, atât pentru mamă, cât și pentru copil, nivelul de magneziu va rămâne echilibrat în timpul acestor perioade foarte importante din viaţa unei femei.

Nucile și semințele au cel mai ridicat conținut de magneziu, în topul clasamentului aflându-se semințele de floarea-soarelui și cele de in, cu 420, respectiv 350 mg la 100 g. Germenii de grâu și ovăzul conțin, de asemenea, cantități importante de magneziu. O porție de cereale pe zi – eventual cu două felii de banane adăugate (100 g de banane conțin 45 mg de magneziu) – acoperă o parte din necesarul zilnic de magneziu, mai ales dacă se consumă și unul sau două pahare de apă minerală bogată în magneziu. Cu toate acestea, deoarece corpul nostru nu poate asimila tot magneziul din produsele alimentare vegetale, una din trei femei nu dispune de nivelul recomandat de magneziu. Motivul constă în faptul că fitații – substanțe găsite frecvent în produsele alimentare vegetale – fixează magneziul introdus în corp prin alimentație și împreună sunt eliminaţi din organism. 

La persoanele sănătoase, surplusul de magneziu se elimină în sânge, apoi ajunge la rinichi și, de aici, este excretat prin urină. Dacă luaţi prea mult magneziu, o parte din acesta trece neabsorbit prin intestin și este eliminat prin scaun – cu cât crește cantitatea de magneziu ingerată, cu atât se asimilează o cantitate mai mică.

Această caracteristică poate chiar să ducă la un efect secundar: efectul laxativ. Deşi, efectul laxativ poate fi benefic în cazul constipaţiei destul de frecvente în sarcină.

1. Bickford 2013 - Bickford CD, Magee LA, Mitton C, Kruse M, Synnes AR, Sawchuck D, Basso M, Senikas VM, von Dadelszen P., MAG-CP Working Group. Magnesium sulphate for fetal neuroprotection: a cost-effectiveness analysis. BMC Health Services Research. 2013;13:527.
2. Crowther CA, Hiller JE, Doyle LW, Haslam RR. Australasian Collaborative Trial of Magnesium Sulphate (ACTOMg SO, Effect of magnesium sulfate given for neuroprotection before preterm birth: a randomized controlled trial. JAMA. 2003;290:2669–2676.
3. Doyle LW, Anderson PJ, Haslam R, Lee KJ, Crowther C. Australasian Collaborative Trial of Magnesium Sulphate (ACTOMgSO, School-age outcomes of very preterm infants after antenatal treatment with magnesium sulfate vs placebo. JAMA. 2014;312:1105–1113.

© 2016 Wörwag Pharma GmbH & Co. KG - - Informațiile privind sănătatea personală disponibile pe www.woerwagpharma.ro sunt publicate exclusiv în scop informativ și nu înlocuiesc un consult, un examen medical sau un diagnostic personalizat stabilit de un cadru medical calificat. Informațiile prezentate pe www.woerwagpharma.ro nu pot fi utilizate în scopul diagnosticării și/sau administrării de medicamente pe cont propriu. Vă rugăm să citiți clauzele privind declinarea răspunderii și indicațiile referitoare la drepturile asupra imaginilor.